Pana la 16 ani parea ca am o viata normala cu mici exceptii. Singurii parteneri de joaca erau ceilalti copii ale celorlalte neveste ale sultanului. Desi in curte erau si copii servitorilor nu eram lasata sa ma joc si cu ei. Curtea era impartita in 2 locuri de joaca. Unul pentru copii nevbestelor sultanului si altul pentru copii servitorilor.
Nu eram lasata sa ies niciodata din curtea palatului. Dupa varsta de 14 ani insa fusesem lasata sa ies doar rar din palat si numai insotita si nu aveam voie decat in partea bogata a orasului, in centru. Nu si in cartierele sarace. Insa o data reusisem sa ma strecor afara din palat si sa vad cum traieste lumea cu adevarat. Dar reusisem sa ma intorc fara ca nimeni sa alfe. Chestia se rpdeta de vreo 3 ori. Dar ultima data fusesem prinsa in zona saraca de catre una din garzile sultanului. Apoi cand se ajunse la momentul cand e implinisem 16 ani inainte cu o zi ca eu sa implinesc 16 ani ecranul il arta pe sultan spunandu-i unui judecator:
-"Trebuie sa o scoti vinovata pentru tradarea regatului si nerespectarea regulilor palatului si sa o condamni la moarte, nu de alta, dar nu pot risca sa imi las de maine regatul pe mainile unei fete si mai ales a uneia care stie prea multe decat ar trebui sa stie. Fraierii aia de la margine trebuie sa traiasca in continuare in saracie. Noi sa o ducem bine. Asta e tot ce conteaza".
-Vezi ce fel era tatal meu? Ii spun eu.