Prin gradina

Kalida:

Era vara iar eu stateam pe frunza unei plante, la umbra datorita unei ale frunze de deasupra. Tocmai luasem pranzul. Mancasem niste salata.

Fiind jumatate melc si jumate om, ma taram insa spre deosebire de melci, aveam viteza unui sarpe. Ajung langa fata si asteptam sa fiu observata sperand sa nu ii fie teama de mine caci nu eram periculoasa. Ma ascund in cochilie asteptand sa fiu confundata cu un melc si cand o sa ma ridice sa ies si sa vad reactia ei.

Ramasesem si eu langa ea, asteptand sa se trezeasca.

Eu ma sui pe mana ei, in palma ei si apoi ma retrag in cochilie.
Speram sa aiba o surpriza cand se va trezi si va vedea o cochilie de melc in palma ei.

Eu ma reintorc la fata.
-Hei nu sunt insecta si nu e frumos. Sunt jumate melc si melcii nu sunt insecte. Spun eu.

La un moment dat ies din cochilie aratandu-ma. O fata mica cat un deget ce aparent aratam ca o adolescenta de 16 ani, cu coada de melc in loc de picioare si cochilie de melc in spate.

-Buna! Ma numesc Kalida. Spun eu. Probabil o surprinsesem. Nu numai ca aratam jumate umana dar puteam si vorbi.

Nu imi amintesc sa imi fi facut nimeni rau. Despre cum am ajuns in lumea asta imi amintesc foarte bine. Eram la plimbare cu prietenul meu umanoid care arata aproape ca voi totusi diferit de voi, si cu parintii lui. La un moment dat in timp ce nava noastra zbura pe deasupra orasului vostru a inceput sa se traga asupra noastra fara nici un motiv si apoi in timpul unor manevre de evitare, am fost scapata din mana pe geam. Acum probabil ca copilul e pe planeta lui si plange de dorul meu. Sa se intoarca sa ma caute nu cred ca il vor lasa. Eu cred ca parintii lui deja cred ca planeta asta e o lume de dezaxati care trag in oric oricand li se pune pata fara motiv.

-Da, e prima data cand il vad. La fel cum e prima data cand vad lumea asta a voastra. Desi ei bine, e prima data cand am o perspectiva a orasului asa mai de sus. pana acum m-am tarat doar prin gradinile din fata caselor acestui cartier. Cu toate ca mi-ar placea sa ajung in Centru acolo unde se vede in departare acel bulevard foarte bine iluminat noaptea si turnul acela inalt. Desi singura cred ca mi-ar lua vreo 3 zile sa ma tarasc pana acolo.

-As fi bucuroasa sa vizitez muzeul. Accept cu mare placere.